MUCHANAN INDIGO: UNDA SCIENCIA TA KEDA?
Esnan cu ta sigui metafisica y tambe tocante spiritualidad
antiguo ya pa aņanan caba tabata alimentando silenciosamente e creencia den e muchanan aki mihor conoci como
muchanan Indigo pa motibo di un color blau biņa cu psigionan ta bisa cu nan ta mira den nan aura (campo energetico).
Esnan cu ta desea di ta skeptico ta indica cu no tin ningun
estudio cientifico cu ta aporta e existencia di e muchanan aki y Twyman kende tin 43 aņa di edad si sa cu esei ta berdad.
“Ta claro cu den e realismo di sciencia esaki ta solamente
un cantidad di coi kens’’, Twyman kende ta un escritor y musicante mihor conoci como
e “Trovador di Paz” den su pueblo di Ashland, Oregon,
a bisa. “Pero mi ta kere cu cualkier hende cu ta un tiki caweta of cu por pensa un poco logico por mira cuanto muchanan
awendia tin ei fo cu bo por bisa cu tin algo diferente cu nan”.
Twyman tabata asina inspira pa e muchanan Indigonan aki
cu a pone scirbi y produci un pelicula cu yama INDIGO cu ta trata di un mucha muher cu abilidadnan intuitivo.
Den e pelicula un mucha ficticio cu yama Grace tin podenen
psigico y curandero. E ta sinti situacionan daņino prome cu nan sosode y ta sinti den forma instantaneo den otro Indigonan
cu ta igual cu ne. Tammy Glover a bisa cu e ta mira prueba di e fenomino aki den su jiu muhernan di 9 y 3 aņa, kendenan ta
papia tocante di nan bida anterior y ta parce cu nan sa di cosnan cu ta bai pasa prome cu nan sosode.
Glover a bisa su esun cu ainda ta den pre-escolar por ehemplo,
ta describi un trahe di baņo cu Glover a cumpra pe sin cu nunca ela bis e mucha cu e ta bai cupra algo pe.
“Ami ta
un creente absoluto,” ela bisa.
Ambos jui muhernan
di Glover ta hunga den e pelicula cu a wordo filma na Ashland, Oregon, haciendo uso di actornan local, e.o. Neale Donald Walsch
autor di e buki bestseller ’’Conversation with God’’.
Ariba un bon
dia na fin di Januari mas di 600 misa, theatronan di cine, schoolnan y librerianan a pasa e pelicula INDIGO na Estado Unidos y Canada. E pelicula independiente aki a trece aden
casi US$ 1.2 miyon dollar, e revista Variety a bisa.
E pelicula aki cu ta obtenibel awor ariba DVD lo bai pasa pronto den
tur centronan di barrio aki na Aruba pa cortesia di Fundacion Muchanan di Mundo nobo.
Ademas di e pelicula aki tin varios bukinan nobo y Web Sites
ariba Internet cu ta focus ariba e fenomeno Indigo y cu ta trece esaki na atencion di publico en general cu hopi biaha ta
skeptico tambe.
Hasta entre esnan cu ta kere, e Indigonan ta conoci como muchanan cu ta mustra di tin comportacionan cu ta parecido na esun di Deficiencia Hiperactivo di
Atencion ADHA y ta haņa un label tambe como ta.
Algun expertonan ariba salud mental ta tema cu mayornan
ta bai di acuerdo cu e label Indigo pa motibo cu nan no kier kere cu nan jiunan tin problemam di comportacion cu ta asocia
cu ADHD, manera esun cu ta duna resistencia na autoridad y
cu esun cu tin problemanan cu reglanan di school.
“E ventaha ta cu mescla entre e grupo ei tin un cantidad
di muchanan cu ta masha, masha sabi, astuto y alerto y cu tambe ta hopi sensativo pa haņa cierto vibracionan di otro hende”,
segun e psicologo profesor na e Universidad na Farmville, Virginia
a bisa.
“Pero, ami lo no jama nan muchanan Indigo. Mi lo simplemente bisa cu e ta un mucha sabi cu no tin un bon comportacion’’.
David cohen,
un profesor social clinico na e Universidad Internacional di Miami na Floria a laga sa cu e tambe ta di acuerdo.
Ela bisa tambe
cu ‘’e opinion den e mundo di medicina ta cu ADHD ta un defecto. E ta un desorden’’, ela aņadi. ‘’Si
bo ta un mayor, e idea cu ta papia di un ‘’Don’’ ta mucho mas atractivo cu e idea cu ta papia di un
desorden.’’
Pero creentenan
ta bisa cu Indigonan ta muchanan special, kendenan ta wordo mal interpreta.
‘’Nan
ta artistanan sensato y cu un Don di Dios y kendenan no ta un conformista y no ta fit den e sistema y ta pesei nan ta wordo
manda un school special’’, Doreen Virtue, kende ta un autor di e buki The
Crystal Children : Un Guia na e Generacion mas Nobo di Muchanan Sigico y Sensativo, a bisa.
Crystal, jiu
muher di Teresa Zepeda ta figura entre e casonan di estudionan den e buki di Doreen Virtue. Zepeda di San Antonio Texas a
bisa cu Crystal a cura su mes di un dolor di Orea tempo cu e tabatin 6 aņa di edad. Zepeda a bisa cu ela bis’e drumi,
pone su man ariba su Orea y bisa Dios y Jesus pa cur’e.
Indigonan tabata
existi den hopi generacion, pero den pasado mayornan lo tabata desencurasha muchanan di desaroya nan talento sigico, Wendy
Chapman, directora di e Web site cu yama MetaGifted. Org, a bisa.
Twyman ta kere cu muchanan Indigo lo hunga un rol significante
den e evolucion di humanidd. “E tempo ta asina importante den e evolucion
humano y su historia cu nos tin mester di hendenan sabi’’, ela bis. ‘’Kizas ta posibel cu e muchanan
aki ta biniendo pa salba e planeta aki’’.
Meghan McCandless,
cu tin 11 aņa di edad a estreya den e pelicula Indigo, pero su famia no ta convenci cu Indigonan realmente ta existi.
‘’Nos
ta fundamentalmente di diferente lugarnan spiritual,’’ mama di Meghan, Cameron McCandless a bisa. ‘’Nunca
tabata existi ni un tiki di prueba cu mi a mira cu ta aporta e existencia di Indigonan of e fenomeno ei. Sinembargo tin hende
cu nos ta respeta y admira cu ta kere den esaki’’.