Enter content here

CONTENTS

Fundacion Muchanan Di Mundo Nobo Aruba

News / Noticia
Home | Our Links | About us | Our Services | Contact us | Meet our Board | Q and A | News | Free Articles | Customer Accolades | Guest Book | Our Children | Archives

 Ki Nobo Tin

MUCHANAN INDIGO: UNDA SCIENCIA TA KEDA?
Esnan cu ta sigui metafisica y tambe tocante spiritualidad antiguo ya pa aņanan caba tabata alimentando silenciosamente e creencia den e muchanan aki mihor conoci como muchanan Indigo pa motibo di un color blau biņa cu psigionan ta bisa cu nan ta mira den nan aura (campo energetico).

Esnan cu ta desea di ta skeptico ta indica cu no tin ningun estudio cientifico cu ta aporta e existencia di e muchanan aki y Twyman kende tin 43 aņa di edad si sa cu esei ta berdad.

“Ta claro cu den e realismo di sciencia esaki ta solamente un cantidad di coi kens’’, Twyman kende ta un escritor y musicante mihor conoci como e “Trovador di Paz” den su pueblo di Ashland, Oregon, a bisa. “Pero mi ta kere cu cualkier hende cu ta un tiki caweta of cu por pensa un poco logico por mira cuanto muchanan awendia tin ei fo cu bo por bisa cu tin algo diferente cu nan”.

Twyman tabata asina inspira pa e muchanan Indigonan aki cu a pone scirbi y produci un pelicula cu yama INDIGO cu ta trata di un mucha muher cu abilidadnan intuitivo.

Den e pelicula un mucha ficticio cu yama Grace tin podenen psigico y curandero. E ta sinti situacionan daņino prome cu nan sosode y ta sinti den forma instantaneo den otro Indigonan cu ta igual cu ne. Tammy Glover a bisa cu e ta mira prueba di e fenomino aki den su jiu muhernan di 9 y 3 aņa, kendenan ta papia tocante di nan bida anterior y ta parce cu nan sa di cosnan cu ta bai pasa prome cu nan sosode.

Glover a bisa su esun cu ainda ta den pre-escolar por ehemplo, ta describi un trahe di baņo cu Glover a cumpra pe sin cu nunca ela bis e mucha cu e ta bai cupra algo pe.

“Ami ta un creente absoluto,” ela bisa.

Ambos jui muhernan di Glover ta hunga den e pelicula cu a wordo filma na Ashland, Oregon, haciendo uso di actornan local, e.o. Neale Donald Walsch autor di e buki bestseller ’’Conversation with God’’.

Ariba un bon dia na fin di Januari mas di 600 misa, theatronan di cine, schoolnan y librerianan a pasa e pelicula INDIGO  na Estado Unidos y Canada. E pelicula independiente aki a trece aden casi US$ 1.2 miyon dollar, e revista Variety a bisa.
E pelicula aki cu ta obtenibel awor ariba DVD lo bai pasa pronto den tur centronan di barrio aki na Aruba pa cortesia di Fundacion Muchanan di Mundo nobo.

Ademas di e pelicula aki tin varios bukinan nobo y Web Sites ariba Internet cu ta focus ariba e fenomeno Indigo y cu ta trece esaki na atencion di publico en general cu hopi biaha ta skeptico tambe.

Hasta entre esnan cu ta kere, e Indigonan ta conoci como muchanan cu ta mustra di tin comportacionan cu ta parecido na esun di Deficiencia Hiperactivo di Atencion ADHA y ta haņa un label tambe como ta.

Algun expertonan ariba salud mental ta tema cu mayornan ta bai di acuerdo cu e label Indigo pa motibo cu nan no kier kere cu nan jiunan tin problemam di comportacion cu ta asocia cu ADHD, manera esun cu ta duna resistencia na autoridad y cu esun cu tin problemanan cu reglanan di school.

“E ventaha ta cu mescla entre e grupo ei tin un cantidad di muchanan cu ta masha, masha sabi, astuto y alerto y cu tambe ta hopi sensativo pa haņa cierto vibracionan di otro hende”, segun e psicologo profesor na e Universidad na Farmville, Virginia a bisa.

“Pero, ami lo no jama nan muchanan Indigo. Mi lo simplemente bisa cu e ta un mucha sabi cu no tin un bon comportacion’’.

David cohen, un profesor social clinico na e Universidad Internacional di Miami na Floria a laga sa cu e tambe ta di acuerdo.

Ela bisa tambe cu ‘’e opinion den e mundo di medicina ta cu ADHD ta un defecto. E ta un desorden’’, ela aņadi. ‘’Si bo ta un mayor, e idea cu ta papia di un ‘’Don’’ ta mucho mas atractivo cu e idea cu ta papia di un desorden.’’

Pero creentenan ta bisa cu Indigonan ta muchanan special, kendenan ta wordo mal interpreta.

‘’Nan ta artistanan sensato y cu un Don di Dios y kendenan no ta un conformista y no ta fit den e sistema y ta pesei nan ta wordo manda un school special’’, Doreen Virtue, kende ta un autor di e buki The Crystal Children : Un Guia na e Generacion mas Nobo di Muchanan Sigico y Sensativo, a bisa.

Crystal, jiu muher di Teresa Zepeda ta figura entre e casonan di estudionan den e buki di Doreen Virtue. Zepeda di San Antonio Texas a bisa cu Crystal a cura su mes di un dolor di Orea tempo cu e tabatin 6 aņa di edad. Zepeda a bisa cu ela bis’e drumi, pone su man ariba su Orea y bisa Dios y Jesus pa cur’e.

Indigonan tabata existi den hopi generacion, pero den pasado mayornan lo tabata desencurasha muchanan di desaroya nan talento sigico, Wendy Chapman, directora di e Web site cu yama MetaGifted. Org, a bisa.

Twyman ta kere cu muchanan Indigo lo hunga un rol significante den e evolucion di humanidd. “E tempo ta asina importante den e evolucion humano y su historia cu nos tin mester di hendenan sabi’’, ela bis. ‘’Kizas ta posibel cu e muchanan aki ta biniendo pa salba e planeta aki’’.

Meghan McCandless, cu tin 11 aņa di edad a estreya den e pelicula Indigo, pero su famia no ta convenci cu Indigonan realmente ta existi.

‘’Nos ta fundamentalmente di diferente lugarnan spiritual,’’ mama di Meghan, Cameron McCandless a bisa. ‘’Nunca tabata existi ni un tiki di prueba cu mi a mira cu ta aporta e existencia di Indigonan of e fenomeno ei. Sinembargo tin hende cu nos ta respeta y admira cu ta kere den esaki’’.

Na Aruba tambe nos ta na haltura cu muchanan ta manifestando comportacionan diferente. Hopi biaha bo ta tende cu muchanan ta mala mucha, of cu nan no ta siņa bon na school, of mas y mas mucha ta sufriendo di Dyslexie, ADD (Deficiencia di Atencion) of tambe din ADHD (Deficiencia di Atencion cu Desorden  Hyperactivo) mihor conoci como muchanan "Hyper" of super activo. Ta hibanan doctor of specialista y nan ta wordo trata cu sea “Retalin, Zoloft", of otro calmantenan. Awendia mucho mas mucha ta manifestando comportacionan asina. Nos tin di puntra nos mes si tin di sigui duna nan calmante of por tin algo otro cu ta sosodiendo y cu nos no ta compronde?

Muchanan di awendia ta lanta cu hopi conocemento di technologia, nan ta sumamente inteligente, nan sa di unda nan a bin y kiko ta nan meta ariba Mundo. Nos como mayornan, educadornan, y cuidadornan tin mester di compronde cu e muchanan aki y tin cu duna nan e espacio pa nan por sigui desoroya.

Enter content here

Enter content here

Rotating

Enter supporting content here

Design: By People in Motion Publication(c): P.O.Box 4203, Noord, Oranjestad, Aruba, Tel: 594-5482